Tuesday, December 29, 2009

UK - pazea ca vin! (part 1)

Heya!

Iote ca imi fac traditie anuala... Dupa excursia de anu trecut, hop inca una! De data asta cu revelion inclus!

Booon... Bilete cumparate din timp, bagaje facute cu 7 ore inainte de plecare (tipic mie), cu carnati si slana in bagaj (pachet trimis de mama prietenilor mei, cu rugaminti de la mine catre Doamne Doamne sa nu cumva sa le trazneasca vamesilor sa verifice punga aia mare si albastra), haine groase ca cica e naspa vremea zilele astea...
M-am dus la nani pe la 1 noaptea, m-am trezit la 5, hop in masina, hop la halta Baneasa! Pardon, Aeroportul Baneasa!!! Pe draq aeroport, arata ca o halta de tren!

Nebunie, invalmaseala, oameni tipici pt acest aeroport (lanturi groase de cica aur, pungi de rafie, fite, figuri, etc). Trec de toate operatiunile vamalo-legale, ma trezesc intr-o si mai mare masa de oameni, in sala de asteptare..
E 6.15, intr-o ora cica decoleaza avionu... What to do, what to do... Laptopu nu il scot, ca dupaia imi e frica ca nu mai intra (deh, rucsacu cam gemea de cate erau.. laptopu, camera, o carte, aa... atat). Aparatu foto... prea mica sala si prea aproape de politia de frontiera.. Duty free- in 5 min m-am uitat prin el... Un bar (arata ca unu pe care l-am vazut in gara din Craiova, identic si la fel!) vechi de lemn, sala mica cu taburete de lemn, o sala si mai mica in care se poate fuma... Imi iau eu o sticla de apa plata, sa ung gatu: 7 RON!!!! Damm, incep bine!!!
Hai totusi sa imi gasesc o ocupatie... muzica nu puteam sa ascult, ca nu mai auzeam anunturile... Sa stau jos pe scaun sa citesc... Nema scaun...

Ma postez in dreptu geamului si salivez cu ochii dupa avioane... Eu si un pustulica de 4 ani... Simaptic foc: "Mami, mami... da unde pleaca avionu ala? da ala? da ala?" (maica-sa casca cu foc si mai avea putin si batea pe cineva...)

Se face 7... In mintea mea creata: ce rapizi sunt astia, fac imbarcarea si pleaca in 15 min... wow!!!

Se face 7.15... Semne de intrebare pe multe fete in jurul meu, unii incep sa vocifereze... O tanti in uniforma Blue Air, luata la rost de cativa pasageri ca si mine, ne spune ca e o intarziere de juma de ora, da se recupereaza in mers...

Se face 8.15.. in sfarsit incepe imbarcarea... wheeee!!! Obisnuita fuga la autobuzul care transporta, ca deh, sa prinda locuri bune pt minunata excursie de 1 min pana la avion. Obisnuita imbranceala care intra primul in avion, ca parca nu au bilet cu locul trecut pe el... Un domn usor mai colorat, cu o ditamai punga de rafie ca si bagaj de mana, vocifereaza ca lui i-au dat locu prea in spate si ca lui ii e rau de stat in spate (WTF????)

Booon.... Up, Up, we goooooo... Dupa decolare, eu cu fruntea lipita de geam.. Zboooor! Numa ca era o ceata infernala, mai si ploua... priveliste canci...

Si tre sa multumesc si celor de la Blue Air pt geamurile stralucitor de curate! 3 cm patrati de curat, restu.. vai de noi!

Ne indreptam cu curenti repezi spre escala, la Salonic Grecia, unde coboar 20 persoane din cele 40 din avion, si urca cam 50 de greci..








Wheee... am trecut de Canalu Manecii....


Boon.... Cu o ditamai intarzierea nerecuperata de piloti de nici un fel, ajungem la destinatie.. Culmea, nimeni nu a aplaudat.... Hmmm... Deja ma obisnuisem ca lumea sa aplaude in draci.... Oare pt ca erau mai multi greci decat romani la bord???
Despre aeroport... imi pare rau ca nu am mai scos aparatul din geanta sa fac fotografii, Londra Stansted e un aeroport chiar frumusel..
Imi recuperez trolerul, ies din aeroport, sa imi iau bilet de National Express, autocaru care ma ducea la destinatia finala, Bournemonth.. Dau o carca de bani pe bilet, si caut ceva de mancare, pt ca stomacul meu se pregatea de o revolutie... Iau un sandivici de cica "chicken with salad".. a draq de fad mai e puiul la astia... Are gust de.. nimic!

Despre drumul dintre Stansted si Borunemonth, doar cateva chestii:
- mi-a placut soferu care a facut instructaj de siguranta inainte de plecare
- tare misto mai e terminalul 5 de la Heathrow.. Bun de tras in poze... Pacat ca era intuneric cand am trecut cu autocarul pe langa el...
- drumuri mai semnalizate ca la ei nu am vazut nicaieri... Semnalizari, peste alte semnalizari, peste inca altele.. pana si ca la 5 mile in fata e un accident....
- astia au o obsesie pt copaci.. oriunde te uiti, copaci... fiecare bucatica de pamant e inconjurata de copaci...

Am ajuns la 6 ora lor la destinatie (8 ora noastra), recuperata de prieteni, hranita, un pahar de Malibu cu suc de ananas (good) si soooooomn!

I'll be back cu mai multe poze pe pacurs!

See ya!